Voluntarii de pe Nistru

Sunt 20 de ani de la declanşarea războiului ruso-moldovenesc de la Nistru. În acele zile fierbinţi, R. Moldova nu avea armată naţională şi nici efective militare cu care s-ar fi apărat. Frontul de luptă a fost acoperit de poliţişti şi de voluntari. Cine sunt voluntarii, cine sunt eroii care s-au ridicat din proprie voinţă în apărarea Independenţei R. Moldova? Astăzi, statul independent şi suveran, R. Moldova, încă nu îi cunoaşte.

Emisiunea «Reporter de Gardă» dezvăluie cum supravieţuiesc cei care au luptat pentru această ţară, care este atitudinea statului faţă de ei şi de ce sunt lăsaţi în anonimat.

 

sursa: http://reporterdegarda.md/voluntarii-de-pe-nistru

Guvernul să ne dea arme, să omorâm toti cazacii

Guvernul să ne dea arme, să omorâm toti cazacii
sursa: union.md

Imagini cutremurătoare de pe platoul Coşniţa. martie 1992

sursa: http://www.union.md/

 

Tighina, 19 iunie 1992.

film din arhiva corespondentului de razboi Victor Bucataru

Înmormântarea primilor doi polițiști: Gheorghe Cașu și Ghenadie Iablocikin

13 decembrie 1991 înmormântarea primelor victime a razboiului de pe Nistru, Gherghe Cașu și Ghenadie Iablocikin.
sursa: http://www.union.md/

,,Noi nu uităm!” – campanie de strângere de fonduri pentru Veaceslav Platonov, veteran al războiului de pe Nistru

Veaceslav Platonov este un veteran al războiului moldo-rus din 1992, în urma căruia a rămas fără braţul drept şi cu probleme de auz. Pentru că o nenorocire nu vine niciodată singură, a fost abandonat de soţie şi în prezent îşi creşte singur, dintr-o pensie de 3000 de lei, cei trei copii, cel mai mic în vârstă de numai un an şi zece luni.

Familia Platonov locuieşte în condiţii greu de imaginat, într-un apartament fără dotări, fără uşi la camere şi cu şapă de beton pe jos. Situaţia precară a veteranului şi a celor trei copii ai săi a atras atenţia Platformei Civice ACŢIUNEA 2012, care s-a implicat în acest caz, oferind familiei o maşină de spălat (http://www.jurnaltv.md/ro/news/greutatile-l-au-calit-293747/). Pentru a-şi crea condiţii decente de locuire, familia Platonov are nevoie de parchet şi de 5 uşi. Costurile acestora ajung la 2500 de euro.

Totodată, pentru a putea lucra din nou şi pentru a-şi întreţine familia, Veaceslav Platonov are nevoie de o proteză. Aceasta costă 24 000 de euro. Asociaţia Tighina, organizaţie componentă a Platformei Civice ACŢIUNEA 2012, anunţă demararea campaniei de colectare de fonduri pentru achiziţionarea protezei care i-ar oferi lui Veaceslav Platonov şansa revenirii la o viaţă normală. În acelaşi timp, Asociaţia Tighina semnalează necesitatea înfiinţării unui centru de protezare modern în Chişinău, astfel ca persoanele cu amputaţii ale extremităţilor superioare sau inferioare să poată beneficia de produse şi de servicii de calitate, pentru a-şi realiza întregul potenţial şi pentru a răspunde provocărilor cotidiene.

Dacă aveţi disponibilitatea de a face un bine, vă puteţi implica în această campanie donând o sumă de bani în contul Asociaţiei Tighina şi participând activ prin popularizarea cazului.

Date de contact şi număr de cont:

Asociaţia Tighina (preşedinte Alexei Paluţă)

E-mail: asociatia.tighina@yahoo.com

Număr de telefon: 0721182367

Cont bancar: RO40 MIRO 0000 1778 6016 0201

PRO CREDIT BANK Sucursala/Agenţia Vitan

Eugen Pâslaru: Moldova şi-a bătut joc de eroii săi

Acum 19 ani, bărbatul a fost nevoit, împreună cu peste o sută de locuitori ai satelor din Căuşeni, să le sară în ajutor poliţiştilor blocaţi în Comisariatul din Tighina.

În 1992, Eugen Pâslaru era şi preşedintele raionului Căuşeni. A reuşit să-i mobilizeze pe oamenii din sate, iar la luptă a pornit în fruntea lor, alături de poliţiştii din Brigada cu destinaţie specială. Spune că şi-a făcut datoria de cetăţean şi că, dacă ar da timpul înapoi, ar lua-o de la capăt. „Mă mândresc că mi-am făcut datoria faţă de patrie. Orice cetăţean adevărat, al oricărei ţări din lume, este dator să apere pământul strămoşilor, tradiţiile, limba şi neamul”, afirmă fostul luptător.

AM MERS ÎN LUPTĂ BENEVOL

„Moldova este unica ţară din lume care şi-a bătut joc de eroii săi. Luptătorii din războiul transnistrean sunt cei mai defavorizaţi dintre toţi veteranii. Cei care au luptat în Afganistan şi în cel de-al Doilea Război Mondial au mult mai multe privilegii decât noi”, spune

,,În 1992, la Nistru, am avut un război de partizani”

Moldoveni „cu grad” care au luptat în 1992 în Transnistria susţin că separatiştii se pregăteau de confruntări militare încă din 1989. Aceştia mai spun că ţara noastră era nepregătită să ducă bătălia, neavând armată şi militari. Pe front au fost trimişi voluntari şi poliţişti fără muniţie şi haine. La distanţă de 19 ani, militarii noştri vorbesc despre luptele de la Cocieri, Coşniţa şi Tighina, cele trei platouri unde s-au bătut cu separatiştii.

Responsabilii de la Securitate de la începutul anilor ‘90 din Moldova spun că separatiştii de peste Nistru, conduşi de rusul Igor Smirnov, se pregăteau de război încă din 1989. „Aveam misiunea să culegem informaţii şi am ştiut că ei se înarmează. Ne-am trezit că începuse răboiul, cu echipe de băieţi care-o făceau pe-a partizanii”, a declarat pentru „Adevărul” Alexandru Ganenco, colonelul de Securitate care a coordonat segmentul Râbniţa-Delacău din stânga Nistrului, în timpul războiului din 1992.

DUBĂSARIUL, PENTRU O ZI
AL MOLDOVENILOR
Voluntarii au fost instruiţi militar şi încadraţi în grupurile coordonate de Ministerul Securităţii: Burunducii, Scorpionii, Răzeşii şi Dacii. Toate grupurile au acţionat în zona Dubăsari, în total numărau circa 600 de oameni. La acea dată nu exista Ministerul Apărării, rolul lui fiind îndeplinit de aceşti combatanţi, care au luat de bunăvoie arma în mână, precum şi de poliţiştii aduşi din toată ţara.

Transnistria- durere şi speranţă

Un documentar de Mija Ion (1938 – 2001)

PublikaTV: Amintiri din Cocieri